… dacă cu gândul ai putea încălzi!…

Observ că pisicile mi-au acordat o scurtă învoire de la îndatoririle mele nocturne!
Muscă şi Gogoaşă, reginele bătrâne, nu-mi fac mizerii, ele oricum nu prea mai ies pe afară, dar Şarpe şi Milka, prinţul şi prinţesaa… una-două vor să le deschid uşa! Le deschid, normal, şi de o sută de ori pe noapte, că de !,datoria o cere!
Prin fereastra cea mare, ca la o pictură dintr-o carte de poveşti, o privesc pe Crăiasă cum valsează. În rochiţa-i albă, uşoară, din puf de lebădă, Iarna străluceşte şi-şi face de cap!
E frumoasă tanti, nimic de zis, dar cu inima rece. Parşivă, crudă, arogantă. Nu poţi sub niciun chip să te-nţelegi cu ea!
… dacă cu gândul ai putea încălzi!…

A trebuit să cresc, dar n-aş fi vrut! Nu mi-a plăcut niciodată lumea gri a adulţilor, unde fiecare stă ascuns după fricile lui – teatrul măştilor groteşti ce-şi ţipă vorbe goale.
Milka doarme pe fotoliu, la spatele meu, şi cum s-a lungit şi lăţit total de la căldură, nu mai are loc de mine! Mă împinge insistent cu lăbuţele! Mda, deşi am ajuns să stau atârnată pe un colţişor, se pare că tot O incomodez!
Dar cine eşti tu, slugă nemernică, de îndrăzneşti să te împingi cu prinţesa?! Ia, valea de aici!

Imagine

Anunțuri